Alcoolul afecteaza corpul în doua feluri:
(1) intra în contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si "anestezianta" (cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei),
(2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerata este absorbita în stomac, restul de 80% este absorbit prin peretii intestinali direct in sânge, ajungând în fiecare celula a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa încetineasca functionarea celulelor si a organelor pâna când ajung sa îsi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind în activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gândirea. Produce dificultati în vorbire si erori în procesul de gândire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparând astfel "simptomele" clasice: mersul împleticit, cazaturile, ajungându-se pâna la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins în mâna. În mod paradoxal, desi încetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel încât emotiile devin exagerate. Daca se consuma îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în coma.
Consumarea alcoolului în cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în tesuturi).
Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pa