SINDICATELE SI CONFLICTUL DIN INDUSTRIE




De mult exista conflicte între muncitori si cei care au autoritate economica si politica asupra lor. Tulburarile generate de recrutare si de impozitele crescute, precum si lipsa hranei în perioadele de seceta erau ceva comun în zonele urbane ale Europei în secolul al XVIII-lea. Aceste forme de conflict de munca “premoderne” au contionuat în unele tari pâna acum un secol.


Dezvoltarea sindicatelor



Conflictul industrial dintre muncitori si patroni din prima jumatate a secolului al XIX-lea era în mod frecvent semi-organizat. Acolo unde aveau loc confruntari, muncitori aveau posibilitatea deseori sa îsi para-seasca locul de munca si sa formeze multimi în strada; ei îsi faceau astfel nemultumirile prin comportamentul lor indisciplinat sau prin initierea unor acte de violenta impotriva autoritatilor. Folosirea grevei , care este asociata cu negocierea organizata între muncitori si conducere s-a dezvol-tat încet si sporadic. A crescut numarul membrilor de sindicat, iar sindica-lismul a devenit în scurt timp o miscare de masa. Activitatea sindicatelor a fost legalizata în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, dupa care numa-rul membrilor a crescut, ajungând sa cuprinda 60% din muncitorii manu-ali din Marea Britanie în anul 1920.
La începutul acestui secol, au existat putine legaturi între existenta sindicatelor si tendinta catre greve.
Aceasta situatie se schimase la sfârsitul primului razboi mondial, datorita faptului ca se micsorase procentul de greve care aveau loc în rândul mun-citorilor nesindicalizati. Dezvoltarea miscarii sindicale a fost considerabil diferita între tari, la fel ca si influenta sindicatelor asupra fortei de mun-ca, a patronilor si a guvernului.

De ce anume exista sindicatele ?


Cu toate ca numarul de membrii si marimea puterii lor difera considerabil, organizatiile sindicale exista în toate tarile occidentale. Toate aceste tari recunosc în mod legal dreptul muncitorilor de a face gre-va