Dreptul civil


Dreptul civil este acea ramura de drept care reglementeaza raporturi juridice, patrimoniale si nepatrimoniale, în care partile figureaza ca subiecte egale în drepturi.
Explicatie: dreptul civil are ca obiect relatiile dintre oameni, în care persoanele se afla în raport de egalitate.
Exemplu: raport de drept civil poate fi dreptul de proprietate (în cazul în care cineva are un teren si o alta persoana îi încalca dreptul de proprietate). Ca urmare a acestei egalitati amîndoua partile pot prezenta dreptul de proprietate.

Raporturile patrimoniale sînt relatii evaluabile în bani.
Raporturile nepatrimoniale sînt relatii care nu sînt evaluabile în bani, ca de ex.:
dreptul la nume;
dreptul la viata;
dreptul la reluare numelui de fata dupa divort.

Legea fundamentala care reglemeteaza raporturile de drept civil este CODUL CIVIL, intrat în vigoare la 1. decembrie 1865.
Un cod reprezinta un ansamblu de legi existente anterior, care pentru a fi mai usor aplicate au fost codificate într-un cod.
Codul civil român a fost întocmit dupa modelul codului civil al lui Napoleon.
Codul civil român cuprinde 1914 articole, din care circa 1800 mai sînt si astazi în vigoare.

Raportul juridic
Este relatia sociala cu caracter patrimonial sau nepatrimonail reglementata de norma de drept civil si care se naste între persoane fizice si/sau persoane juridice.

Caracterele raportului juridic civil:
este o relatie sociala;
-animalele nu au capacitate de folosinta (drepturi si obligatii).
are un caracter volitional, pentru ca:
exprima vointa legiuitorului (raportul juridic exista daca partile îsi manifesta dorinta în acest sens);
implica manifestarea de vointa a partilor.
3. este un raport de drept în care partile au o pozitie de egalitate juridica.

Structura raportului juridic:
Raportul juridic are 3 mari componente:
Subiect;
Continut;
Obiect.

Subiectele raportului juridic civil:
Persoanele fizice si persoanele juridice.
Calitatea de subiect de drept presupune capacitatea