Referat - Influenta mediului social

Categorie
Referate Filozofie
Data adaugarii
acum 9 ani
Afisari
6889
Etichete
influenta, mediului, social
Descarcari
322
Nota
9 / 10 - 1 vot


CUM A INFLUENTAT MEDIUL SOCIAL EVOLUTIA MINTII
1.Cognitia Sociala la Primatele Umane
Pope Edwards (1982, 276) a descris ordinea sociala a societatilor umane preliterate ca implicand “cooperarea si obligatii reciproce intr-o structura ierarhica de relatiilor de autoritate”. Aceasta descriere a celor mai multe societati umane si institutii sociale este atat de buna ca oricare alta. Si astel nu este surprinzator sa gasim dovada unei pregatiri biologice umane spre dezvoltarea functiilor cognitive pentru acele clase de probleme care sunt critice pentru supravietuire intr-o ierarhie a dominatei sociale. Aceste functii includ:
- Recunoastrea relatiilor de dominare/influenta;
- Invatarea rapida a normelor sociale (permisii si prohibitii);
- Detectarea violarilor normelor sociale (inselatoriilor);
- Monitorizarea obligatiilor reciproce ( social exchange reasoning);
- Interpretarea intentiilor celorlalti (theory of mind reasoning);
1.1.Efectele Dominarii asupra Functiilor Umane Sociale, Emotionale, si Cognitive
Ierarhiile dominarii apar deja in joaca grupurilor de copii prescolari (Hold-Cavell si Borsutsky 1986; Keating si Heltman 1994; LaFreniere si Charlesworth 1980; Rubin si Caplan 1992; Smith 1988), chiar si intre copii in varsta de doi ani (Frankel si Arbel 1980) . In fapt, dominarea sociala este dimensiunea stabila cea mai timpurie a organizarii sociale a grupurilor egale (Strayer si Trudel 1984). Copii in varsta de patru ani pot raporta destul de corect structura ierarhica a relatiilor de dominare din grupurile lor de joaca, o sarcina ce depinde cel putin implicit de utilizarea inferentei tranzitive; in contrast, rationamentul tranzitiv independent de continut nu este suficient de dezvoltat decat in al saselea sau al saptelea an al vietii, sugerand o distinctie intre versiunile rationamentelor specifice unor domenii si cele generale ale competentei de rationare ce apare in rate diferite prin dezvoltare (Smith 1988). Considerarea rangului relativ modifica deasemenea indicii stresului fiziologic, ca presiunea sangelui, volulmul inimii, nivelele de cortisol.
Razbunarea impotriva unui agresor cauzeaza intoarcerea acestor indici la normalitate (Hokanson 1961; Hokanson si Shetler 1961) . Studii nenumarate de psihologie sociala au relevat deasemenea o tendinta umana chinuitoare spre conformare, si supunere autoritatii (indivizilor dominanti) - chiar autoritatilor rau voitoare. Poate cele mai faimoase exemple de acest gen sunt experimentele lui Milgram (Milgram 1974). Sasezecisicinci de procente din subiectii ce au participat la aceste studii s-au supus ordinelor unei autoritati rauvoitoare in livrarea unui soc electric potential fatal asupra unei victime inocente. Dominarea pare sa fie adanc scrisa in functiile noastre cognitive, sociale, fiziologice. Ea emerge devreme ca o trasatura definitoare a indivizilor( personalitatii) si de aceea produce o propensiune a grupurilor sociale umane spre a se organiza ierarhic, si pentru majoritatea indivizilor spre transferarea responsabilitatii propriilor acte prin supunerea la autoritate. Ea joaca o atat de mare parte in vietile noastre sociale incat ne formeaza si ne modifica strategiile cognitive si raspunsurile fiziologice.
1.2. Rationamentul Normativ Social
Tratamentele filosofice ale rationarii au apreciat necesitatea distingerii intre rationamentul practic si rationamentul teoretic, o necesitate ce a aparut recent si in modelele psihologice ale rationamentului (ex.,Manktelow and Over 1991; 1995; Cummins 1996b-c; 1997; 1998a, b; 1999,in press; Oaksford and Chater 1992). Scopul rationamentului practic este determinarea unui curs prudent al actiunii. Tipic, aceasta inseamna determinarea a ceea ce li se permite, obliga, sau interzice oamenilor sa faca. Logicile Deontice au fost propuse cu scopul dezvoltarii modelelor normative al acestui tip de rationament, aceste logici au ca operatori primitivi:permisiunea, obligatia, si (intr-un anumit sens) prohibitia (Hilpinen 1971; 1981). Acestia sunt operatorii principali necesari pentru scopul rationamentului practic. Rationamentul practic, sau deontic, este distinct de rationamentul teoretic in care rationatorului i se cere sa determine statutul epistemic (adevarul) al decriptiei unei stari de lucruri. Aici, cineva nu se preocupa cu alegerea unui curs prudent al actiunii. In schimb, se preocupa cu ce este necesar prin faptele date. Danila considera ca aici Cummins exagereaza, deoarece in faptele umane in mare sunt contingente. Aceasta distinctie apare nu doar in modelele normative ale rationamentarii, ci si in rationarea de fiecare zi. Pentru aproape trei decade, psihologii au notat ca atunci cand rationam despre reguli prescriptive (norme sociale) , privim spontan spre violarile posibile ale regulii, adica, privim ca sa vedem cine ar putea incalca regula, (Cheng and Holyoak 1985; 1989; Cosmid...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org