Arhipelagul Indonezian II
Suprafata: 1497289 km patrati
Originea continentala si vulcanica
Arhipelagul formeaza teritoriul Republicii Indonezia ( impreuna cu partea vestica a insului Noua Guinee).
Cel mai mare arhipelag din lume, cuprinzand aproape 14000 de insule, se intinde de la V la E pe circa 2100 km, iar de la N la S pe mai bine de 4400 km. Datorita pozitiei sala geografice intre Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Chinei de Sud, ca si a dimensiunilor apreciabile, marile insule, arhipelagurile si grupurile de insule sunt separate intre ele de mai multe mari interioare: Celebes, Java, Flores, Banda, Ceram, Maluku , etc.
In general se disting 3 grupari insulare dispuse pe selful dintre Asia de sud-est si Australia si la marginile acestuia in vecinatatea zonelor de subductie dintre placile tectonice Australiana, Chineza si Filipineza: Sondele Mari (Kalimantan, Sumatera, Java si Sulawesi), Sondele Mici (Bali, Sumbawa, Sumba, Flores, Timor) si Maluku sau Moluce ( Halmahera, Buru, Ceram, Wetar, Tanimar s.a.). Majoritatea acestor insule s-au format prin miscarile tectonice de la sfirsitul tertiarului (cea mai reprezentativa insula fiind Kalimantan) sau in urma vulcanismului de la sfirsitul tertiarului si actual in cazul celorlalte insule. Manifestarile vulcanice au dus la formarea unor conuri si cratere inconjurate de platouri vulcanice dispuse in general in lungul unor linii tectono-vulcanice arcuite pe directia NV-SE si V-E, linii care au orientat si dispunerea insulelor arhipelagului. Tot din aceasta cauza predomina relieful muntos (inaltimea maxima in virful Kinabalu din Kalimantan – 4101 m ) si mai ales lanturile de vulcanis stinsi sau activi ( in inmtregul arhipelag sunt 54 de vulcani printre care Tambora in insula Sumbawa; Bromo, Semeru, Merapi in Java; Dempo, Manidjan, Merapi in Sumatera; Krakatau ce formeaza insula omonima), apoi relieful de platouri pe cand campiile au o pondere redusa , dispuse in general pe tarmuri.
Temperaturile medii anual