Referat - Carpatii Meridionali - grupa Fagaras

Categorie
Referate Geografie
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
2962
Etichete
carpatii, meridionali, grupa, fagaras
Descarcari
321
Nota
9 / 10 - 1 vot

Grupa Fagaras
- Carpatii Meridionali -
Asezarea – limitele
nord – Depresiunea colinara a Transilvaniei
sud – Subcarpatii Getici
est – Valea Dâmbovitei
vest – Valea Oltului
Depresiunea Lovistei
Geneza
sfârsitul neogenului si începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lant carpatic meridional, a fost înaltat în bloc, cu circa 1.000 m. fata de zonele din jur
prima parte a cuaternarului
clima a suferit o racire generala (pleistocen)
crestele de peste 2.000 m. înaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat
circuri
vai glaciare
creste
în postglaciar
încalzirea climei
ghetarii s-au topit
începe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare
vai, terase
definind înfatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice
Alcatuirea petrografica (litologia)
format aproape în întregime din sisturi cristaline
latura sudica – aspect deosebit de pitoresc
calcare
gnaise
Caracterizarea reliefului
Culmile muntoase
Fagaras – în nord
maxime – 2.544 m. – vf. Moldoveanu
2.535 m. – vf. Nragoiu
ca un zid crenetat
orientare – est – vest
cu multe
circuri
vai glaciare
creste abrupte
vârfuri greoaie
peste 60 km. de vârfuri ca dintii de ferastrau
relief accidentat
strabatuti de soseaua “Transfagarasan”
relief glaciar – rezultat al modelarii exercitate de ghetarii cuarternari
circurile
lacurile glaciare
Avrig
Bâlea
Caltun
Capra
Podragul Mare
Urlea
custurile
morenele
Cozia – 1.668 m.
în sud
Frunti – în sud
Ghitu – 1.622 m.
în sud
muntii din sud – fragmentati de vaile create de afluenti ai
Oltului
Argesului
prezenta calcarelor si gnaiselor
Iezer – 2.424 m.
în sud – est
urme de
glaciatiuni cristaline – Iezer
suprafete de eroziune întinse - Papusa
Depresiunile
Depresiunea Lovistea
Tara Lovistei – secolului al XIII-lea
între Muntii Fagaras si Cozia
ocupatiile locuitorilor
cresterea vitelor
prelucrarea lemnului
strabatuta de Olt
exista
lacuri de baraj
hidrocentrale
Defileele
Turnu Rosu – Cozia – pe Olt
Pasurile si trecatorile
Turnu Rosu – 400 m.
pe Valea Oltului
Cozia – 309 m.
pe Valea Oltului
Clima
tipul de clima – climat de munte
temperaturile medii anuale – 0º-6ºC
precipitatiile abundente – 800-1.200 mm./an
vânturile puternice
climat alpin – la marile înaltimi
modificarile locale
sunt aduse de relief prin
altitudine
orientarea catenelor muntoase
scaderi de temperatura
cresterea cantitativa a precipitatiilor odata cu nivelul altimetric
prezenta foehnului – pe versantii nordici
masele de aer ajung în Depresiunea Fagarasului
mai putin umede
usor încalzite
în general, învelisul de zapada are o durata mare – explica
densitatea mare a retelei hidrografica
debitele ridicate
valoarea mare a scurgerii
climat specific depresiunilor – în
Defileul Oltului
Depresiunea Lovistei
Reteaua hidrografica
Apele curgatoare
densa
Argeselul – afluent al Argesului
izvoare în Muntii Iezer
Argesul
cu afluentii lui: Vâlsanul, Râul Doamnei, Râul Târgului si Argeselul
Bârsa
Dâmbovita
obârsia în Muntii Fagaras
limita de est
Oltul
numerosi afluenti de pe versantii nordici si vestici
Râul Doamnei – afluent al Argesului
Râul Târgului – afluent al Argesului
izvoare în Muntii Iezer
Topologul – afluent al Oltului
izvoare de sub vârful Negoiu
Vâlsanul – afluent al Argesului
Apele statatoare
lacurile glaciare – Muntii Fagaras
Avrig
Bâlea
Caltun
Capra
Podragul Mare
Urlea
lacurile glaciare de baraj – Lacul Vidrarul de pe Arges
numeroase proiecte hidroenergetice – valorificarea apelor din bazinele
Argesului
Dâmbovitei
Oltului
Apele subterane
ape freatice de mica adâncime
influentate de precipitatii
lipsite de continuitate
Vegetatia
padure – predominanta
etajul padurilor de fag – pâna la 1.200 m.
etajul padurilor de rasinoase – mai sus – cu predominanta
molidul
bradul
pinul
zada – pe alocuri
etajele nu sunt delimitate strict
se interfereaza formând subetajul padurilor de amestec fag si rasinoase
pajistile alpine – la altitudinile mari
cu extensiune neregulata
etajul subalpin
pâlcuri de jnepenisul si ienupari
arbusti pitici – afin si merisor
smârdaru...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org