Referat - Carpatii Meridionali - grupa Parang

Categorie
Referate Geografie
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
2662
Etichete
carpatii, meridionali, grupa, parang
Descarcari
359
Nota
9 / 10 - 1 vot

Grupa Parâng
- Carpatii Meridionali -
Limitele
nord – Depresiunea colinara a Transilvaniei
Culoarul Orastiei
sud – Subcarpatii Getici
est – Valea Oltului
Depresiunea Lovistei
vest – Depresiunea Hateg
Depresiunea Petrosani
Valea Jiului
Asezarea
cea mai mare întindere dintre grupele de masive
limite bine delimitate prin
cele doua culoare de vale
ariile depresionare de la nord si sud – prin piemonturi de eroziune si acumulare
Geneza
sfârsitul neogenului si începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lant carpatic meridional, a fost înaltat în bloc, cu circa 1.000 m. fata de zonele din jur
prima parte a cuaternarului
clima a suferit o racire generala (pleistocen)
crestele de peste 2.000 m. înaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat
circuri
vai glaciare
creste
în postglaciar
încalzirea climei
ghetarii s-au topit
începe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare
vai, terase
definind înfatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice
Alcatuirea petrografica (litologia)
predomina sisturile cristaline
pe alocuri
granite vechi
calcare dispuse peste fundamentul cristalin
în Depresiunea Petrosani – foarte variata
orizonturi de carbune
cel mai important bazin huilifer
Caracterizarea reliefului
Caracterele generale
masivitate – remarcabila datorita
datorita alcatuirii petrografica
putin fragmentata de vai
Culmile muntoase
Parâng – 2.519 m. (vf. Parângul Mare)
formeaza nucleul grupei
în nord – vest
pe margini fenomene carstice
Pestera Muierii
Pestera Sura Mare
Pestera Tecuri
Sureanu – 2.130 m. (vf. lui Patru)
între strei si Sebes
la nord de muntii Parâng
în nord – vest – Muntii Orastiei
Cândrel – 2.244 m.
între sebes si Sadu
la nord de muntii Parâng
Lotru – 2.242 (vf. Steflesti)
spre est
la Valea Lotrului
în nord – est spre Sibiu – Marginimea Sibiu
Capatânii – 2.124 m. (vf. Ursu)
spre est
la Valea Lotrului
Depresiunile
Depresiunea Hateg – în bazinul Streiului
în nordul Depresiunii Petrosani, peste trecatoarea Merisor
între Muntii Retezat (sud), Sureanu (est) si Poiana Rusca (vest)
Depresiunea Lovistei
Tara Lovistei – secolului al XIII-lea
între Muntii Fagaras si Cozia
ocupatiile locuitorilor
cresterea vitelor
prelucrarea lemnului
strabatuta de Olt
defileele Turnu Rosu si Cozia
Depresiunea Petrosani – depresiune intramontana
între Muntii Parâng (est) si Muntii Retezat – Godeanu (vest)
Defileele
Livezeni – Bumbesti – pe Jiu
între Muntii Vâlcan si Muntii Parâng
Turnu Rosu - pe Olt
în Depresiunea Lovistei
Suprafetele de eroziune (platforme)
Borascu – 2.000 m.
Râu Ses – 1.200 – 1.600 m.
Gornovita (Predeal) – 1.000 m.
Pasurile si trecatorile
Cozia – 309 m.
pe Valea Oltului
Lainici (Surduc) – 450 m.
între Depresiunea Petrosani si Defileul Jiului
Turnu Rosu – 400 m.
pe Valea Oltului
Clima
tipul de clima – climat de munte
temperaturile medii anuale – 0º-6ºC
precipitatiile abundente – 800-1.200 mm./an
vânturile puternice
climat alpin – la marile înaltimi
modificarile locale
sunt aduse de relief prin
altitudine
orientarea catenelor muntoase
scaderi de temperatura
cresterea cantitativa a precipitatiilor odata cu nivelul altimetric
prezenta foehnului – pe versantii nordici al Muntilor Cândrel
masele de aer ce coboara înspre Depresiunea Fagarasului ajung aici mai putin umede si usor încalzite
în general, învelisul de zapada are o durata mare – explica
densitatea mare a retelei hidrografica
debitele ridicate
valoarea mare a scurgerii
climat specific depresiunilor intramontane
în Depresiunea Hateg si Depresiunea Petrosani
temperatura medie anuala – în jur a 8ºC
precipitatiile abundente – în jur de 1.00 mm./an
grad ridicat de umiditate si nebulozitate
efectele de foehnizare a maselor de aer
Reteaua hidrografica
Apele curgatoare
Cerna – dreneaza Depresiunea Hateg
afluent al Muresului
lacul de alimentare industriala Cincis (Teliuc)
Cibinul – izvoare în Muntii Cândrel
se scurge spre Olt
se varsa în acesta înainte de a-si forma defileul de la Turnu Rosu
lacul Negovanu si trei hidrocentrale
Gilortul – izvoare în Muntii Parâng
afluent al Jiului
Jiul de Est – izvoare în Muntii Parâng
primeste Jietul în dreptul localitatii Petrila
prin unirea cu Jiul si Jiul de Vest în ...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org