Edmund Burice
S-a nascut la 1 ianuarie 1729 la Dublin, fiu al unui notar prtestant, urmeaza Trinity Collepe din Dublin, obtinandu-si licenta in drept, pe care il va practica ulterior la Londra. Secretar al unor personae cu rang inalt, ulterior parlamentar, Burke va avea ocazia sa viziteze Franta, unde va fi naplacut surprins de parerile enciclopedistilor. El se afirma ca un sustinator al partidului Whig si va denunta politica Guvernului fata de coloniile americane si opresiunile fata de catolicii din Irlanda in 1790 publica lucrarea “Reflectii asupra Revolutiei din Franta”, contestata de Thomas Paire, dar care se bucura de success in randul opozantilor revolutiei.
Edmund Burke este considerat fondatorul conservatorismului englez, pe care il va imbogatii cu valori liberale. Filosof progmatic, el refuza ingerinsa rationalismului illuminist si a teoriilor in politica, al carei centru crede ca ar trebui sa fie experienta practica. Este un aparator al diversitatii practice si o opune principiilor abstracte de drept care ignora realitatea. Burke vede omul ca imperfectibil si, spune deosebire de Rousseau, nu crede ca societatea il corupe pe om. Inzestrat cu ratiune, omul nu se poate afla in stare naturala decat in mijlocul robiunii, deci in societate. De aceea, morala nu se poate dezvolta decat in cadrul social. Pentru el reforma nu se realizeaza decat atunci cand nu tulbura stabilitatea, deci schimbarile nu trebuie sa aiba ca reper a.n. “ordine universala” iluminista, ci limitele concret uman. Libertatea, dupa el, nu este decat o libertate sociala, constand in restrangeri si privilegii egale pentru toti, astfel incat libertatea unuia sa nu incalce libertatea altuia. Prin “drepturi naturale” ale omului, el intelege drepturi sociale si politice, si nu abstractii in sens illuminist. Singurul rost al puterii si autoritatii este de a asigura fericirea celor asupra carora se exercita.
In ansamblu, gandirea lui Burke se axeaza pe dreapta masura intre a pastra si a schimba, i