Referat - Manastirea Tismana

Categorie
Referate Istorie
Data adaugarii
acum 8 ani
Afisari
1367
Etichete
manastirea, tismana
Descarcari
306
Nota
9 / 10 - 1 vot

-Manastirea Tismana-
Istoria <> din Tara Romaneasca-Tismana, ca si viata ctitorului ei, calugarul Nicodim, au intrat inca de mult in domeniul legendei. Pe de alta parte, la faima de care s-a bucurat neintrerupt manastirea a contribuit in mare masura si farmecul asezarii sale. Traditia sustine chiar ca frumusetea imprejurimilor a fost hotaratoare in alegerea locului lacasului si ca Nicodim a cautat timp indelungat, pe valea <>, stanca Starminei cu cascada care izbucnea de sub ea.
Povestea incepe in momentul in care domnitorul roman Radu I ii acorda lui Nicodim, un calugar de origine greco-sarba, o serie de danii ca despagubire pentru posesiunile pierdute de acesta pe teritoriul unguresc si o mica obste, numarand numai 10 calugari, pentru a incepe sa zideasca o biserica pe apa Tismanei, la locul ales dupa indelungi cautari, langa o cascada.
In ceea ce priveste averea manastirii, Tismana era posesoarea, la un veac de la intemeiere, a celui mai mare domeniu manastiresc din voievodat. Calugarii ei stapaneau 10 sate pe pamantul Tarii Romanesti si alte 10 sate in Serbia, 40 salase de << atigani>>, graul din judetul Jalesului (Gorjul de azi), veniturile vamilor de la Calafat, Balta Bistretului si Valcan, zeciuiala minelor de arama de la Bratilovo, iazuri cu peste, numeroase pasuni .
Dar existenta bisericii lui Nicodim nu a fost de prea lung durata.desi din marele numar de hrisoave de intarire, pastrate din secolul XV reiese ca manastirea si-a continuat neintrerupt activitatea ca insitutie, o cauza nedeslusita pana acum a dus la ruinarea lacasului si a facut necesara o refacere totala a lui.
Cea de-a doua constructie de la Tismana dateaza din vremea domniei lui Radu cel Mare. Ea reprezenta unul din monumentele de seama ale arhitecturii muntenesti de la inceputul secolului XVI, o biserica de mari dimensiuni pentru acele vremi, compusa din exonartex, pronaos, naos, altar, incununata cu trei turle a caror inaltime crestea de la vest catre est.
Exonartexul era deschis, zidurile sale fiind strapunse de un sir de mari deschideri terminate semicircular. Fatada nordica avea patru deschideri, iar pe fatada vestica , in jurul intrarii, se gaseau doua arcade spre miazanoapte si doar una spre miaazi in dreptul lespezii de mormant. Un element particular al exonartexului este micul baldachin de lemn care inainta pe fatada deasupra usii principale.
Pronaosul, pe plan usor dreptunghiular, comunica cu exonartexul prin doua usi, pe vest si pe nord, devenite acum usi exterioare. Pentru a solutiona boltirea, mesterii constructori au redus spatiul prin doua arcuri transversale late, alipite peretilor nord si sud, in asa fel incat patratul central obtinut sa poata fi acoperit cu o turala.
Naosul formeaza impreuna cu absida altarului un triconc de tip sarbesc, structura devenita traditionala in Tara Romaneasca.
Altarul isi amplifica mult spatiul fata de cele obisnuite prin alipirea unor incaperi speciale afectate proscomidiei si diaconului, legate prin intermediul a doi stalpi.
Pictura.
Frescele lui Dobromir din Targoviste reprezinta unul din rerele ansambluri de pictura pastrate din secolul al XVI-lea. Iconografia pronaosului cuprinde, deasupra obisnuitelor draperii zugravite, un registru de mari dimensiuni, reprezentand o teorie de sfinti, parinti sfinte si pustnici precum si o mare scena de glorificare a Maicii Domnului.
Deasupra usii de intrare in biserica, in spatiul semicircular al timpanului, Dobromir a reprezentat <>. Este una din putinele scene patrunse de liniste si seninatate din intreaga iconografie a Noului Testament. Este redata odihna unui copil, cu o mana la obraz, cu cealalta tinand un filacter, vegheat cu gingasie de mama sa. Coloritul armonizeaza cu multa stiinta cele trei culori fundamentale. Insotita de inscriptia liturgica <>, luata din textele profetice, aceasta duioasa maternitate semnifica in conceptia teologica invierea lui Iisus.
In timpan, a fost reprezentata Maica Domnului ca <>, intre doi sfinti pictati in glafuri.
Din registrul mare, se afla, pe un fond abstract, jumatate verde, jumatate albastru –semnificand pamantul si cerul- figurile aspre ale pustnicilor si parintilor bisericii, dintre care se remarca printr-o severitate parca inspirata Efrem Sirul, Antonie cel Mare, Ioan din Rala.
O biserica identica tin in maini si ctitorii de pe panoul din stanga usii –doi voievozi incoronati. Ceo doi domni sunt Petru cel Tanar si tatal sau, Mircea Ciobanul.
In sfarsit, Tismana a dat si oameni de cultura care au calcat pe urmele primului staret, ca de exemplu Serghie, ajuns sub Mihai Viteazul episcop de Muncaciul Maramuresului, sau Dionisie Lupu...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org