Medic fascinat de ocultism, Nostradamus a riscat sa provoace mânia Bisericii Catolice când a prezis viitorul pentru urmatoarele douazeci de secole. A fost cu adevarat un vizionar sau legendara sa precizie este doar un mit perpetuat în timp?
Individul scund si vioi, cu barba lunga si deasa, este considerat o ciudatenie la somptuasa Curte renascentista a regelui Henric al II-lea al Frantei. Cunoscut ca fiul unor evrei convertiti, pasionat de astrologie si de alte stiinte oculte, Nostradamus a fost invitat la Paris în 1556 mai mult pentru amuzament. Dar profetiile sale despre rege îi vor aduce faima internationala. Una dintre acestea parea adevarata, dar fara de îndoiala ridicola, sugerând ca un „barbat chior” va deveni curând rege. O alta, în mod caracteristic criptica, interpretabila: „Leul tânar îl va înfrange pe cel mai batrân pe câmpul de lupta, într-o singura lupta. Îi va strapunge ochii în cusca aurita; doua rani într-unul, apoi va pieri de o moarte naprasnica.”
La 1 iulie 1559, pe când regele participa la un turnir, accidental, lancea prietenului sau, care îi era adversar în competitie, a strapuns coiful regal de aur si a patruns în ochi. Faptasul îngrozit, contele de Montgomery, era mai tânar decât suveranul; o aschie din arma rupta i-a provocat acestuia o a doua rana, iar regele a îndurat dureri cumplite timp de zece zile, dupa care a murit. În tot acel timp el avea sa fie – si sa ramâna – singurul suveran al Frantei cu un singur ochi.
Cuvintele lui Nostradamus au fost amintite cu admiratie. Opunându-se impecabil magicenilor si vrajitorilor, conducatorii Bisericii Romano-Catolice ar fi vrut sa-l arda pe rug pe acest profet periculos de exact. Taranii, crezând ca prezicerea a fost de fapt un blestem, l-au ars în efigie. Numai datorita protectiei reginei vaduve, Caterina de Medici, a scapat de executie.

Eroul ciumei

Michel de Nostre Dame, nascut la 14 decembrie 1503, la Saint-Rémy în Provence, cel mai conversat profet din