Palia de la Orastie la 420 de ani de la tiparire


I. CIRCULATIA CARTII CARTILOR ÎN TRADUCERI.
Tiparirea Bibliei în limba unui popor a fost întotdeauna un fapt istoric notoriu, facând din centrele tipografice care au înfaptuit-o niste mari repere pe harta crestinismului universal. O realizare ca aceasta este de natura sa ridice însusi prestigiul cultural si stiintific al respectivei localitati, care va fi glorificata prin chiar mentionarea de care se bucura alaturi de titlul celei mai prestigioase carti a lumii. În istoria cartii la români diferentiem cu ajutorul unor repere geografice Palia de la Orastie din 1582, Noul Testament de la Balgrad din 1648, Biblia de la Bucuresti din 1688 de Biblia de la Blaj din 1795 sau Biblia de Buzau din 1854-1856. Dupa opinia mitropolitului Transilvaniei Andrei Saguna, acest fapt de cultura cu valoare de eveniment epocal al transpunerii în limba unui popor a cartii cartilor nu se poate petrece decât o singura data, ca apoi sa se mai faca numai unele îndreptari, constând într-o actualizare lingvistica. Un asemenea adevar îl împartaseste si mitropolitul Clujului Bartolomeu Valeriu Anania, care printr-o truda de peste 10 ani a dat culturii noastre în anul 2001 o editie jubiliara a Sfântului Sinod cu Biblia sau Sfânta Scriptura, textul bucurându-se de un comentariu îngrijit, cu un aparat critic riguros. Pentru o asemenea traducere s-au angajat, ca la nici o alta carte a lumii, echipe numeroase de specialisti, fie 30, daca avem în vedere editia de la Ierusalim, fie 70 ca la Alexandria sau chiar 100. La Alexandria au lucrat 70 de traducatori care, conform traditiei, nu aveau voie sa se consulta între ei, dar apoi au dovedit ca au dat aceleasi rezultate. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca finisarea finala va fi facuta de un singur stilist. Cum se explica un asemenea interes irepetabil în istoria culturii umane pentru un acelasi text ?
Nici o alta opera a spiritului nu a avut asupra destinului uman o mai profunda si mai durabila înrâu