Referat - Amintiri din copilarie - umorul

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 9 ani
Afisari
6501
Etichete
amintiri, din, copilarie, umorul
Descarcari
364
Nota
5.33 / 10 - 3 voturi

Amintiri din copilarie
Umorul este o forma a rîsului, o manifestare a bunei dispozi(ii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.
Principalele categorii ale umorului sînt: umor de situa(ie (izvorît din fapte, situa(ii, întîmplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de rîie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, întîmplarea de la scaldat, vînzarea pupazei etc); umor de caracter (izvorît din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc); umor de limbaj (izvorît din folosirea de locu(iuni, zicatori si proverbe, menite a provoca rîsul: "îs mai aproape din(ii decît parin(ii", "se (ine ca rîia de om", "au tunat si i-au adunat", "mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rau").
Sursele umorului le reprezinta întîmplarile hazlii, buna dispozi(ie a autorului, (Nica face haz de necaz), prezen(a glumei în mijlocul lucrurilor celor mai serioase "Si sa nu crede(i ca nu mi-am (inut cuvîntul, de joi pîna mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu; si nu ma laud, ca lauda-i fa(a; prin somn nu ceream de mîncare; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea al(ii; si cînd era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa"; ironia "Mos Luca de te-a întreba cineva, de-acum înainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las' daca nu tear crede fiecare"; autoironia "În sfîrsit, ce mai atîta vorba pentru nimica toata? Ia, am fost si eu, în lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma însufle(ita din Humulesti care nici frumos pîna la douazeci de ani, nici cuminte pîna la treizeci si nici bogat pîna la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca în anul trecut si ca de cînd sînt, niciodata n-am fost".
Limbajul Artistic este de o frumuse(e si originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumuse(ea limbii neamului românesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjec(iilor onomatopeice (ha! ha! ei! tusti! zbîrr!) a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative (ha(! a horai, a gabui).
Senza(ia de oralitate e provocata si de mul(imea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hat bine, pace buna) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a întrebarilor si exclama(iilor (ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut?). Alteori în text apar versuri popurale sau fraze rituale: La placinte înainte / Si la razboi înapoi. Decît la oras codas ? Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvîntului "mai" "ce mai de pomi s-au pus în (intirim (mul(i). Alteori e folosit ca abverb "mai ramîne(i cu sanatate". Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului etic:"si-am cazut în Ozana cît mi (i-i baietul"; sau folosirea unor expresii ori locu(iuni populare: "încaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu".
Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se însire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata: "si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici în ruptul capului; cît pe ce sa puie mîna pe mine", "si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pîna ce dam cînepa toata palanca la pamînt". De asemenea majoritatea frazelor se leaga între ele prin conjuc(ia coordonatoare copulativa "si" "Si cînd înva(am eu la scoala, mama înva(a cu mine acasa. Si citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decît mine, si se bucura grozav cînd vedea ca ma trag la carte.
Compara(iile sunt din limbajul popular: "cum nu se da scos ursul din bîrlog... asa nu ma dam eu dus din Humulesti"; "doi cai ca niste zmei".
Epitetele sunt adesea regionalisme sau crea(ii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii "duglisi", "mîine, poimîine aveam sa ne trezim niste babalîci gubaci", — dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte".
Arta literara consta în "modul spunerii" în hazul povestirii. I. Creanga îmbina cu maiestrie modurile de expunere:
Nara(iunea sau relatarea în direct a naratorului, e însusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a IV.-a.
Descrierea apare în doua momente ale ac(iunii, cînd evoca universul copilariei si cînd îsi întoarce privirea înapoi, spre mun(ii Neam(ului, din vîrful codrilor Pascalilor.
Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gîndurile, sentimentele, temperamentele, învioreaza ac(iunea, o propulseaza.
Monologul interior apare în noaptea dinaintea plecarii, în ceasul disperat al întoarcerii spre sine, a Eului înfrînt: "zicînd în sine-mi cu amaraciune: ce necaz de capul mieu".<...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org