Argumentatia la balada

„Miorita” considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, „o adevarata minune poetica” a fost descoperita de Alecu Russo pe cand se afla in exil in Muntii Vrancei la Soveja si publicata de Vasile Alecsandri in culegerea sa de poezii populare.
De-a lungul timpului, poezia a cunoscut o larga raspandire, circuland a cca 1000 de variante.
George Calinescu considera ca balada „Miorita” are la baza unul dintre cele patru mituri fundamentale ale romanilor, cel pastoral, alaturi de cel estetic, al zburatorului, si al etnogenezei.
Balada „Miorita” este o specie a genului epic specifica literaturii populare. Fiind o opera ce apartine folclorului, are toate trasaturile literaturii populare: are caracter oral, colectiv, anonim, expresiv si sincretic, iar deoarece apartine genului epic sentimentele, gandurile, trairile si ideile autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor. Se relateazaza fapte cu semnificatii deosebite. Actiunea urmareste momentele subiectului.
In expozitiune se fixeaza locul si timpul la munte, toamna, cand are loc transhumanta; se prezinta personajele: cei trei ciobani. In intriga se prezinta complotul ciobanului ungurean cu cel ardelean, care vor sa il omoare pe cel moldovean ca este mai bogat. In desfasurarea actiunii se povestesc mai multe intamplari observand nelinistea mioarei ciobanul o intreaba ce s-a intamplat, iar mioara ii dezvaluie complotul sfatuindu-l sa isi ia masuri de aparare. Baciul moldovean dupa ce aude acestea isi incredinteaza ultimele dorinte mioarei sale. Punctul culminant nu apare ca actiune, ci ca intensitate a sentimentelor. Ciobanul moldovean crede ca va fi cautat de mama sa. Mama il descrie realizandu-i un portret cuceritor prin frumusete. Baciul o roaga pe mioara sa ii prezinte mamei sale moartea ca pe o nunta. Deznodamantul lipseste.
Se impletesc mai multe motive: Motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamen