Referat - Asemanari si deosebiri dintre 2 nuvele (istorica si psihologica)

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 10 ani
Afisari
8648
Etichete
asemanari, deosebiri, dintre, nuvele, istorica, psihologica
Descarcari
478
Nota
5.5 / 10 - 2 voturi

Asemanari si deosebiri dintre 2 nuvele
(istorica si psihologica)
O prima analogie e oferita de insusi faptul ca se trateaza de nuvela dincolo de specificul ei,istorica sau psihologica.Plecand de la acest aspect,dela definitia speciei literare vizate,se observa ca in ambele opere ''Al Lapusneanul si In vreme de razboi'',atentia se concentreaza asupra personajului principal.In prima eponimul(cre da titlul operei) in cealalta hangiul Stravache.Si-ntr-o parte si cealalta exista un fir narativ,narator,difirentiindu-se prin persepctiva asupra evenimentelor.
Al.Lapusnseanul este o nuvela romantica cu elemente realiste si clasiciste iar In vreme de razboi este naturalista.Tautologic vorbind diferentele evindente se instaleaza la nivelul subiectului.Modalitatea de conturare a personajelor cu preocuparea pt relatiile sociale,cu celelalte personaje,preocuparea pt psihologia protagonistilor ar oferi asemanari mai mult sau mai putin eviente.Fiind vorba de o nuvela istorica,creeatia lui Negruzzi porneste de la o personalitate istorica atestata de catre cronicari cat si de la evenimente ce pot fi verificate ca fapte istorice veridice plecand de la aceleasi consemnari ale istoricilor.La Caragiale fictiunea isi gaseste temei in imaginatia scriitorului.
Autorul luI Al.Lapusneanul recurge si el la imaginarul artistic prin care metamorfozeaza datele realitatii.Eroul romantic este unul exceptional in situatii exceptionale.Temperamentul atrabiliar si sangvinar poate fi un receptacul pt deviatiile patologice.La neica Stravache autodeterminismul se ingusteaza gradat,personajul fiind catre final o fantosa,o marioneta in mainele determinismului biologic.
Unicitatea protagnistului din prima nuvela primeste relief si datorita statutului social de domnitor al Moldovei.Ajuns la conducere prin interventie financiara la ''Poarta'',Al Lapunseanul isi elimina oponentii uzand de un machiavelism ce-l apropie de caracterul diabolic.Ca personaj romantic se contureaza in antiteza cu celelalte mai ales cu doamna Ruxanda, fire angelica, creatie in totalitate a lui Negruzzi (E Lovinescu) ,sau vornicul Motoc,ligusitor,poltron(las).Hangiul actioneaza sub impactul unei tare(anomalie ereditara) pt ca dupa cum afirma G Clinescu trebuie sa existe o astfel de abatere patologica intr-o familie in care unul inebuneste si altul este delapidator ca ofiter si talhar ca preot.Gustul estetic,bizar, manifestat de Lapunseanul in ordonarea capetelor celor 47 de boieri ucisi intr-un sistem piramidal fuzioneza pe alocui ci tendintele fraticide si matricide a lui Stravache care se bucura ca in goana dupa mostenirea fratelui nu mai are nici un oponent.Autorii ambelor nuvele sunt preocupati de notatie psihologica riguroasa.Cragiale afirmand undeva ca''simt enorm si vaz monstruos'' .La Stavrache,dupa cum afirmam mai sus,boala este resortul principal al faptelot si trairilor stale fiind vorba de o nuvela naturalista.De aceea personajul este un caz pasibil de fisa medicala,in timp ce Al Lapunseanul isi arata caracterul puternic motivat in muult mai mare masura rationar fara a exclude insa patologicul motivatia faptelor domnitorului consta in dorinta de razbunare dupa ce fusese destituit prin uneltirile boierilor la prima domnie.Asa dar un orgoliu exacerbat(peste limite)camuflat in dorinta de dreptate si preocupare pt poporul folosti ca unealta in linsarea lui Motoc.Avand in vedere autoritatea politica ,machiavelismul lui Lapunseanul se inscrie pe spatii largi avand o capacitate de iradiere mult mai mare decat Stavrache.La acesta din urma nu lipseste deloc vointa de a atinge scopuil,intrarea in posesia averii fratelui fiind ,asa dar motivate de o patima ce se cere implinita prin lucruri materiale.
Caracterul hangiului cu negativele lui(tendintele criminale,arghirofilia) exercita o presiune prea mare asupra unui psihic labil care in cele din urma duce la instanitate(nebunie).Personajul este o stuctura schizoida.In final ,el ne mai putand din cauza unei prabusiri interioare sa aiba contact cu realitate rastalmacita pana atunci de proiectiile subconstientului ca in cazul celor 2 halucinatii.Similitudini sidiferente se instaleaza nu doar inprivinta conturarii personajelor cat si in privinta artei narative. In ambele nuvele exista un sistem de anticipari ce cauta sa capteze atentia cititorului si sa coaguleze materialui epic.La Negruzzi aceste procedee acodra rigoare formala nuvelei de unde clasicismul.Lapunseanul promite lu Motoc ca nu-si va imnuia sabia in singele lui.Lucru confirmat ulterior prin linsare boierului de catre norod.Promisiunea facuta doamnei Ruxanda ca-i va oferi un leac de frica,camasa de zale intrezarita sub vestimentatia de epoca cu pompa aferenta neobisnuita la domnitor,''desantata uvantare''(abatere a subiectivitatii naratorului prin comentarii ...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org