Femeia din teatrul modern romanesc, intre vointa si pasiune




Teatrul inseamna arta. Desi in Principatele Romane s-a imbus abia pe la inceputul secolului 19, dramaturgia romaneasca a cunoscut o dezvoltare impresionanta creand personaje de neuitat.
Femeia, a fost din cele mai vechi timpuri un subiect intalnit in creatiile scriitorilor. Ele sunt intalnite sub diverse caractere: puternice, slabe, naïve, ambitoase, urate, proaste, insa cele ce raman in mintea cititorilor sau spectatorilor de piese de teatru, sunt femeile razbatatoare, capabile sa infrunte orice, care trezesc zazanie intre barbati.
TOFANA SBILT, personaj principal al tragediei “Patima Rosie” este tipul parvenitei, dominata de vointa, care ii conduce si ii determina intregul comportament. Este un personaj dominant care capabil de orice pentru a avea viata pe care o doreste. Tofana adopta cu multa usurinta cuvintele atat de vestite ale lui Nicolo Machiavelli: ‘Scopul scuza mijloacele’. Astfel, ghidandu-se dupa acest principiu se lasa intretinuta de Castris, accepta o viata considerata imorala pe vremea aceea, numai pentru a trai bine si pentru a putea sa termine mai usor studiile,iar apoi prin influenta rudelor concubinului sau sa obtina un post de profesoara in capitala.
Tofana sufera de un complex de inferioritate. De aceea probabil sare in bratele lui Rudy inca din primele minute in care il cunoaste. Simte ca el este o secatura, mult inferior ei din punct de vedere intelectual si material. Tofana esueaza pe toate planurile : intelectual, sentimental, prientenesc si familial. Mosteneste de la bunicul ei o frigiditate sentimentala si de aceea este capabila sa traiasca cu Castris 4 ani, dupa care sa ii zica acestuia ca nu vrea sa se casatoreasca cu el. Pe Crina, care ii este devotata, o jigneste indemnand-o sa isi ia un amant care sa o intretina.
Tofana nu este condusa decat de un tel: acela de a-si lua licenta adica sa poata trai pe pic