Referat - George Bacovia - Cuptor Comentariu

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 5 ani
Afisari
1028
Etichete
george, bacovia, cuptor, comentariu
Descarcari
253
Nota
1 / 10 - 1 vot

Cuptor
de G. Bacovia
comentariu –
Sunt câtiva morti în oras, iubito, Cei vii se misca si ei descompusi
Chiar pentru asta am venit sa-ti spun; Cu lutul de caldura asudat;
Pe catafalc, de caldura-n oras, – E miros de cadavre, iubito,
Încet, cadavrele se descompun. Si azi, chiar sânul tau e mai lasat.
Toarna pe covoare parfumuri tari,
Adu roze pe tine sa le pun;
Sunt câtiva morti în oras, iubito,
Si-ncet cadavrele se descompun…
Creatia poetica a lui G. Bacovia catalizeaza, într-o expresie artistica profund personala, întreaga experieta a simbolismului, asa cum s-a manifestat el în literatura noastra, si depaseste, în unele privinte granitele acestui curent. Pentru G. Bacovia poezia inseamna traire dramatica, confundare cu arta însasi, pâna la sentimentul impasului expresiei estetice. Acest impas este sugerat de caracterul sincopat al unora dintre versurile sale, expresie a efortului tragic de a articula un cântec, definit drept “bacovianism”, si nu a epuizarii talentului. Sugerând, în întregul ei, o atmosfera deprimanta, lirica lui G. Bacovia da glas, în acelasi timp, unui acut sentiment al existentei tra-gice, fapt pentru care poetul este considerat si precursor al expresionismului în literatura noastra.
Totusi influentele lui au fost indubitabil simboliste: Baudelaire si Alan Edgar Poe. Se observa în poeziile sale caracteristici ale creatiilor frantu-zesti, ale lui Laforgue, Verlaine sau a olandezului Verhaeren. Bacovia a împrumutat de la “poetii blestemati” atmosfera deprimanta, ostila în care creatorul ramâne singur cu trairile sale.
Originalitatea lui Bacovia consta în priceperea geniala cu care reuseste sa transmita gândurile si emotiile sale prin versuri simple la prima vedere, dar care sunt îndelung gândite. Simbolul, instrumentul de lucru al simbolistilor, este exploatat la maximum de poet, la fel ca lait – motivul, refrenul sau repetitia. Majoritatea poeziilor bacoviene încep si se termina simetric. Însa, poate cel mai important procedeu folosit de poet, este sinestezia. Capacitatea de a stimula mai multe simturi deodata cu un singur simbol – metafora este înnascuta la cel care adolescent fiind scria deja poezii.
Un alt element original al operei bacoviene este cromatica. Poetul nu foloseste multe culori, dar cele câteva pe care le foloseste exprima fiecare câte ceva precis. În decorurile zugravite de artist – asemeni pictorilor impresionisti – nu gasim nuante, ci doar culori puternice, pastelate, care lovesc retina si scoarta cerebrala a cititorului cu o forta de expresie extraordinara. Dintre aceste câteva culori mentionam rosul, care reprezinta sânge, viata. Galbenul este al deznadejdii, al tristetii iremediabile. Verdele, alaturi de violet, exprima monotonie, iar rozul si albastrul traduc starea de nevroza. Cele doua extremitati ale spectrului înseamna vid – albul si moarte – negrul. Între ele exista cenusiul sters al plumbului, care nu este altceva decât cenusiul existentei efemere si lipsita de rost a omului în aceasta lume.
Aceleasi decoruri emotionale pot fi pictate si cu ajutorul sunetelor. Instrumentele muzicale au o mare importanta la Bacovia, ca si tot fundalul sonor, de altfel. Fanfara si armonica sunt cele care exprima monotonia, plictisul. Nevroza este cântata de violin sau flaut, instrumente care dau nastere unor sunete stridente. Starea de melancolie se aude în notele viorii sau ale clavirului.
Activitatea literara a lui G. Bacovia se întinde pe o perioada de aproape jumatate de secol. Debutul literar este facut la cincisprezece ani, iar de atunci de sub penita lui au iesit multe volume dintre care “Plumb”, “Scântei galbene”, “Stante burgheze”, “Comedii în fond” sunt cele mai importante.
Poezia “Cuptor” face parte din volumul de început “Plumb”. A fost publicata prima oara la 12 februarie 1906 în revista “Românul literar” cu titlul “Iulie”.
Dupa cum spunea N. Davidescu aceasta poezie este o imagie a verii caniculare. Nu mai este, însa nici vara holdelor bogate, nici aceea a uriaselor nopti cu luna, nu e vara torida a lui iulie, ci o vara launtrica, ucigatoare prin caldura si parca totusi prin aceasta si creatoare, ca hoiturile datatoare de viata pentru viermi, de greoaie valori sufletesti. Totul în aceasta poezie, care nu mai împrumuta, ca mijloc de exprimare, elementele concrete si disparate ale celei mai cotidiene observatii, este de fapt pura abstractie, imagine, creatie statuara a unei intense vieti cerebrale.
Imaginile întâlnite în aceasta poezie sunt multiple. Cea predominanta e cea vi...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org