Referat - Nunta Zamfirei- Comentariu Var2

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 5 ani
Afisari
745
Etichete
nunta, zamfirei, comentariu, var2
Descarcari
182
Nota
9 / 10 - 1 vot

George Cosbuc:
Nunta Zamfirei
Cosbuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger.
Nunta Zamfirei a aparut în Tribuna din Sibiu în 1889. Intr-un cadru de basm poetul reda ceremonialul unei nunti taranesti din zona Nasaudului. Criticul literar Petre Poanta considera Nunta Zamfirei o feerie nuptiala.
Câteva strofe la început au un caracter narativ cu rolul evident de a ne introduce în spectacol. Astfel este prezentat Sageata-împarat si fata acestuia:
Si-avea o fata, – fata lui –
Icoana-ntr-un altar s-o pui
La închinat.
Este firesc ca fata sa fie petita des. Poemul se umple de miscare din momentul raspândirii vestii despre nunta cara va avea loc. Procedeul esential este hiperbolizarea:
Nuntasi din nouazeci de tari
S-au rascolit
Venit-au roiuri de-mparati
Personajele, Zamfira, fiica lui Sageata-împarat, Viorel - un print frumos si tinerel, împaratii si regii, piticul Barba-cot, apartin lumii basmului popular. Batrânul Grui, Tintes, Bardes apartin vechilor balade populare românesti.
Sosit era batrânul Grui
Cu Sandra si Rusandra lui,
Si Tintes, cel cu trainic rost,
Cu Lia lui sosit a fost,
Si Bardes cel cu adapost
Prin munti sâlhui.
Toate personajele sunt îmbracate în matasuri si pietre pretioase, se comporta ca niste autentici tarani. Poetul obtine efecte deosebite prin aliteratie în redarea cavalcadei sosirii tinerilor.
Si-n creasta coifului înalt
Prin vulturi vântul viu vuia,
Vrun print mai tânar când trecea
C-un brat în sold si pe prasea
Cu celalalt.
Alaiul mirelui este alcatuit dupa specificul nuntii taranesti:
Radvan cu mire, cu nanasi,
Cu socri mari si cu nuntasi
Si nouazeci de feciorasi
Veneau calari.
Alaiul este întâmpinat de sfetnici, de popor, cu muzici multe-n fruntea lor. Starostele este Paltin-crai: si Paltin-crai a starostit.
Momentul urmator este cel al întâlnirii tinerilor. Poetul realizeaza aici un portret sugestiv al Zamfirei:
Iesi Zamfira-n mers istet,
Frumoasa ca un gând razlet,
Cu trupul nalt, cu parul cret,
Cu pas usor.
Un trandafir în vai parea;
Mladiul trup i-l încingea
Un brâu de-argint, dar toata-n tot
Frumoasa cât eu nici nu pot
O mai frumoasa sa-mi socot
Cu mintea mea.
Trasaturile care individualizeaza personajele apartin basmului. Astfel Zamfira este ca o zâna din povesti: sprintena, cu mijlocul subtire, încinsa cu un brâu de argint. Comparatia cu trandafirul este totusi conventionala.
Începutul petrecerii este dat de un vataf. Poetul gaseste prilejul de a prezenta elementele portului popular specific zonei:
Sa joace-n drum dupa tilinci:
Feciori, la zece fete, cinci,
Cu zdraganeii la opinci
Ca-n port de sat.
De o mare plasticitate este scena horei. Ritmul jocului popular este redat prin imagini vizuale si motorii. Se remarca si frecventa verbului onomatopeeic:
Trei pasi la stanga linisor
Si alti trei pasi la dreapta lor;
Se prind de mâini si se desprind,
S-aduna cerc si iar se-ntind,
Si bat pamântul tropotind
În tact usor.
Poetul foloseste hiperbolizarea pentru a reda proportiile veseliei si belsugul ospatului:
Iar la ospat ! Un râu de vin !
A fost atâta chiu si cânt
Cum nu s-a mai pomenit cuvânt !
Petrecerea si jocul cuprind numeroase elemente dionisiace (Dionyssos), exteriorizând bucuria de a trai. Urmeaza închinarea traditionala facuta mirilor de Mugur-împarat:
Si vesel Mugur-împarat
Ca cel dintâi s-a ridicat
Si, cu paharul plin în mâni,
Precum e felul din batrâni
La orice chef între români,
El a-nchinat.
Într-un cadru de basm poetul reda toate caracteristicile unei nunti taranesti:
petitul fetei
înstiintarea de nunta
gatirea, sosirea, primirea oaspetilor
sosirea mirelui cu alaiul sau de nunta
starostirea crainicului Patin-crai
întâlnirea tinerilor
vataful care începe petrecerea
celebrarea cununiei
hora
petrecerea
jocul nuntasilor
urarea traditionala de la încheierea nuntii
Realizarea artistica:
Poetul foloseste putine figuri de stil. El obtine efecte deosebite din versificatie si din procedee sintactice:
Vazutu-s-a crescând în zari
Iesit-a-n cale-ales alai
Sistemul metric este alcatuit din 8 silabe dupa schema: a-a-b-b-b-a. Ritmul este iambic.
Creatia are un puternic caracter national si popular, datorita faptului ca surprinde datini si obiceiuri populare într-o frumoasa limba româna.
Poetul dovedeste un deosebit simt al limbii. El creeaza chiar cuvinte noi, ca de ex.: întrulpi - voinic, chipes, sau da sensuri noi unor cuvinte: toti craii multului rotund = Pamân...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2018 - Referatele.org