Referat - Pastel

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
3605
Etichete
pastel
Descarcari
400
Nota
8.8 / 10 - 5 voturi

Diana Mihaiescu, clasa a VIII-a E
IARNA
V. Alecsandri
Vasile Alecsandri este o personalitate marcanta a epocii pasoptiste. Compune primele pasteluri în 1867, el fiind cel care creeaza aceasta specie si o impune în literatura româna. Pastelul „Iarna” a aparut la 1 aprilie 1868 în revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.
Pastelul este o poezie descriptiva, în care autorul îsi exprima trairile sufletesti legate de un colt de natura, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârsit de toamna”) sau aspecte din viata plantelor si a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspetii primaverii”).
Poezia este compusa din patru catrene cu masura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic.
În aceasta opera este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurata pe doua parti, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit si satele sunt îngropate în nameti. Partea a doua, care este de fapt ultima strofa, tabloul este însufletit de aparitia soarelui si de oprirea ninsorii.
Prima strofa contureaza tabloul unei ierni cumplite, dominata de ninsoare si ger. Elementele din planul terestru se îmbina în aceasta strofa cu cele din planul cosmic: „din vazduh”, „plutesc în aer”, „pe ai tarii umeri dalbi”. Imaginea vizuala este subliniata prin folosirea personificarilor: „iarna cerne norii de zapada”(care subliniaza multimea fulgilor de zapada care cad din vazduh) si comparatiilor: „ca un roi de fluturi albi” (care subliniaza multimea fulgilor de zapada care cad din vazduh). Acestea au ca fundal culoarea alba conturata prin intermediul epitetelor: „norii de zapada”, „fluturi albi”, „umeri dalbi”.
Strofa a doua reprezinta o iarna care pare a nu se mai sfârsi: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iar!”. Repetitia din primul vers creeaza impresia unei ninsori care nu se va opri niciodata. Figurile de stil care se regasesc în aceasta strofa sunt: personificare („se îmbraca mândra tara”), pentru a scoate în evidenta abundenta ninsorii si faptul ca peste tot s-a asezat zapada, formând o „zale argintie”; epitete („mândra tara”, „rotund si palid”), folosite pentru a realiza mai bine tabloul iernii; iar în final este o comparatie(„ca un vis de tinerete”), care duce cu gândul la faptul ca peisajul este vazut din perspectiva batrânetii, provocând o stare de melancolie („anii trecatori”).
În strofa a treia este terminat peisajul prezentat, acesta fiind dominat de elementele terestre. Prezenta iernii este redata prin enumeratii(„pe câmp, pe dealuri, în departare”; „fara urme, fara drum”), iar pustietatea tinuturilor prin epitete si comparatii („satele pierdute”; „ca fantasme albe”). Totul pare ireal în aceasta strofa, plopii par a fi niste fantasme, iar satele se pierd sub viscolul iernii.
Ultima strofa readuce frumusete si însufletire peisajului, acestea fiind datorate soarelui, a carui importanta este evidentiata prin epitetul si inversiunea „doritul soare”, pentru ca apoi sa fie personificat ca cel care „dismiarda oceanul de ninsoare”. În aceasta ultima strofa, imaginea vizuala creata prin figurile de stil este completata de cea auditiva: „clinchete de zurgalai”, care rupe tacerea care predomina în întreaga poezie.
Pe parcursul întregii opere exista o corespondenta sentiment-natura, transmisa prin prezenta unei fiinte umane în acel tablou, care nu este descrisa. În prima strofa se simte sentimentul de singuratate, faptul ca peste tot se zareste doar zapada(„lungi troiene calatoare”). Strofa a doua pare a fi dominata de frica de o iarna fara de sfârsit, de a ajunge la batrânete cu regretul trecerii anilor(„ca un vis de tinerete…”). Ultima strofa din primul tablou creeaza impresia de o lume ireala, de ceva ce în nici un caz nu se poate întâmpla(„satele perdute sub clabuci albii de fum”). În ultima strofa, spre deosebire de celelalte, se simte sentimentul de iubire de frumos si înviorare, si chiar sentimentul de bucurie al vietii.
Verbele sunt folosite la timpul prezent cu scopul de a reda eternitatea timpului si pentru a apropia descrierea de artele plastice.
Datorita acestor trasaturi; corespondenta sentiment-natura, folosirea figurilor de stil pentru exprimarea sentimentelor, verbele la timpul prezent si descrierea care domina; putem încadra poezia „Iarna” de V. Alecsandri la specia pastel.
Pasteluri au mai scris: Ion Pillat, George Cosbuc si Tudor Arghezi.
...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org