Protagonistul nuvelei psihologice
Protagonistul nuvelei psihologice in vreme de razboi este un personaj avar, lacom sau rapace.In constructia acestui personaj autorul foloseste o metoda naturalista prin care se ilustreaza “o tara ereditara a unei familii in care un frate inebuneste, iar celalalt se face talhar ca popa si delapidator ca ofiter”.
Stravache avea han “era un om bun,multumit si cu dare de mana”, lacomia sa duce personajul nostru la nebunie, practic la drama sa.Personajul trece printr-o serie de visuri chinuitoare care devin mai intai obsesii, iar apoi in cojmaruri.Cojamrurile il terorizeaza iar pornirile lui sunt criminale. Stavrache cade intro stare de apatrie, tensiune sa sufleteasca ducand atat la stari violente cat si la stari apatice.
Prabusirea psihica a personajului este urmarita de catre autor cu maxima intensitate:
“cu gura deschisa fara sa poata vorbi,ochii holbati,mainile tepene,cand lua paharul,il duse spre gura, dar gura ramase inclestata.Tremurand ca si cum ar fi baut deserta paharul peste Barbie pe san.”
Autorul sugereaza prin descrierea starii tensionate a personajului spaima, tema, groaza.Ideea de spaima este generate si de multiplele halucinatii care pun stapanire pe personaj.
Teroarea intoarcerii fratelui sau il traumatizeaza in asemenea masura incat Stavrache confunda planul real cu cel imaginar.Reactiile personajului concretizate in starile fiziologice si psihologice sunt prezentate gradat.
Ostare lenta la inceput,apoi urmeaza o criza a incordarii care culmineaza cu reactie exploziva, violenta, rezultatul fiind dementa hangiului.
Mijloacele de caracterizare folosite de autor sunt descrierea, povestirea, relatarea, dialogul si observatia.