Dan Barbilian
In cultura romaneasca Dan Barbilian si-a facut aparitia intai ca poet si pe urma ca matematician. In anul 1919 Dan Barbilian s-a prezentat la cenaclul literar "Sburatorul" - care publica revista cu acelasi nume condusa de criticul si istoriograful literar Eugen Lovinescu - cu primele sale poezii semnate "Popescu". Lovinescu si cei din cenaclu i-au acceptat entuziasmati poeziile pentru publicat, dar i-a atras atentia poetului ca nu poate semna cu acest nume atat de raspandit. Barbilian si-a ales ca pseudonim numele de Ion Barbu; acesta trebuia de fapt sa fie numele sau de familie, deoarece tatal lui Barbilian se numise in copilarie Constantin Barbu; un profesor i-a schimbat insa matricola scolara numele in Constantin Barbilian, cu care a ramas. Pe bunicul dupã tata al lui Dan Barbilian il chema Ion Barbu, incat Eugen Lovinescu a acceptat - fara sa o stie cel putin de la inceput - ca pseudonim pentru poet, numele bunicului acestuia.
Dupa 1930 insa s-a petrecut in sufletul lui Dan Barbilian un reviriment, deoarece dupa acest an s-a consacrat exclusiv matematicii, ajungand unul dintre promotorii axiomaticii la noi in tara si impunandu-se - precum se va vedea - prin creatiile sale de geometrie si algebra.
Dan Barbilian a fost fiul judecatorului de pace Constantin Barbilian si al sotiei acestuia Smaranda (nascuta Soiculescu). S-a nascut la 19 martie 1895, in Cimpulung-Muscel. Pentru ca tatal sau, in exercitarea profesiunii, a peregrinat prin tara, Dan Barbilian a facut scoala primara in Cimpulung, Damienesti (Roman) si Stilpeni (Muscel), iar liceul la Pitesti, Cimpulung si Bucuresti. Aici, la Bucuresti, a urmat Liceul "Gheorghe Lazar" (clasa a V-a si a VI-a), apoi la Liceul "Mihai Viteazul" (clasa a VII-a si a VIII-a). A avut un bun profesor de matematici, pe Ion Banciu, care i-a indrumat activitatea primii pasi spre frumusetile matematicii, l-a incurajat si i-a urmarit activitatea de corespondent al "Gazetei matematice". Pentru Ion Banc