Atmosfera gazoasa
Mediul inconjurator consista din patru mari elemente: atmosfera gazoasa, hidrosfera lichida, litosfera solida si biosfera vie.
Privit din spatiu atmosfera Pamantului arata ca un voal subtire albastru. Aceasta suprafata gazoasa, fragila aproape transparenta furnizeaza aerul pe care il respiram zi de zi. De asemenea ea regleaza temperatura si filtreaza radiatiile solare periculoase.
In ultimii ani cercetarile stiintifice au aratat ca structura chimica a atmosferei este in schimbare datorita cauzelor naturale sau provocate de om de accea atentia este focalizata asupra impactului activitatii omane asupra atmosferei. Omenirea prin activitatile ei contribuie la cresterea cantitatii de gaze in atmosfera, contribuind astfel la incalzirea Pamantului distrugand stratul de ozon acel component atmosferic care protejeaza planeta de radiatii ultraviolete.
Istoricul atmosferei
Pamantul s-a format acum 5 miliarde de ani. In primii 500 de milioane de ani din vaporii si gazele degajate din interiorul planetei s-a format o atmosfera densa. Aceste gaze erau formate din hidrogen (H2), vapori de apa, metan (CH4), si oxizi de carbon. Acum 3,5 miliarde de ani atmosfera era probabil formata din dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), apa (H2O), azot (N2) si hidrogen.
Hidrosfera s-a format acum 4 miliarde de ani prin condensarea vaporilor de apa rezultati din apa oceanelor in care s-a produs sedimentarea.
Cea mai importanta caracteristica a acestui tip de mediu inconjurator este lipsa oxigenului liber. Dovezi care sustin ipoteza unei atmosfere lipsita de oxigen liber se gasesc in formarile de roci care contin mai multe elemente cum ar fi fier sau uraniu intr-o stare primitiva. Elemente de acest gen nu se gasesc in rocile formate in Precambrian si erele mai recente.
Formarea ozonului
Acum un miliard de ani, algele albastre-verzi au inceput sa foloseasca energie solara pentru a descompune moleculele de H2O si CO2 si pentru a le recombina in compusi organici si oxigen