Atmosfera
Mediul inconjurator consista din patru mari elemente: atmosfera gazoasa, hidrosfera lichida, litosfera solida si biosfera vie.
Privit din spatiu atmosfera Pamantului arata ca un voal subtire albastru. Aceasta suprafata gazoasa, fragila aproape transparenta furnizeaza aerul pe care il respiram zi de zi. De asemenea ea regleaza temperatura si filtreaza radiatiile solare periculoase.
In ultimii ani cercetarile stiintifice au aratat ca structura chimica a atmosferei este in schimbare datorita cauzelor naturale sau provocate de om de accea atentia este focalizata asupra impactului activitatii omane asupra atmosferei. Omenirea prin activitatile ei contribuie la cresterea cantitatii de gaze in atmosfera, contribuind astfel la incalzirea Pamantului distrugand stratul de ozon acel component atmosferic care protejeaza planeta de radiatii ultraviolete.
Istoricul atmosferei
Pamantul s-a format acum 5 miliarde de ani. In primii 500 de milioane de ani din vaporii si gazele degajate din interiorul planetei s-a format o atmosfera densa. Aceste gaze erau formate din hidrogen (H2), vapori de apa, metan (CH4), si oxizi de carbon. Acum 3,5 miliarde de ani atmosfera era probabil formata din dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), apa (H2O), azot (N2) si hidrogen.
Hidrosfera s-a format acum 4 miliarde de ani prin condensarea vaporilor de apa rezultati din apa oceanelor in care s-a produs sedimentarea.
Cea mai importanta caracteristica a acestui tip de mediu inconjurator este lipsa oxigenului liber. Dovezi care sustin ipoteza unei atmosfere lipsita de oxigen liber se gasesc in formarile de roci care contin mai multe elemente cum ar fi fier sau uraniu intr-o stare primitiva. Elemente de acest gen nu se gasesc in rocile formate in Precambrian si erele mai recente.
Formarea ozonului
Acum un miliard de ani, algele albastre-verzi au inceput sa foloseasca energie solara pentru a descompune moleculele de H2O si CO2 si pentru a le recombina in compusi organici si oxigen molecular (O2). Aceasta transformare bazata pe energia solara poarta numele de fotosinteza.
O parte din oxigenul rezultat in urma fotosintezei combinat cu carbonul organic au recreat molecule de CO2. Oxigenul ramas, acumulat in atmosfera a creat un dezastru ecologic in ce priveste organismele anaerobe. Pe masura ce cantitatea de oxigen din atmosfera a crescut cea de CO2 a scazut.
In atmosfera superioara o parte din moleculele de oxigen au absorbit energie de la razele ultraviolete ale soarelui si s-au transformat in oxigen atomic. Acesti atomi combinati cu ozigenul molecular ramas au format molecule de ozon (O3) care absorb eficient razele ultraviolete. Acest strat fin de ozon actioneaza ca un scut protector al planetei improtriva razelor ultraviolete.
Cantitatea de ozon necesara pentru protejarea Pamantului de razele ultraviolete nocive variaza intra 200 si 300 nanometri (nm) si se crede ca exista de peste 600 milioane de ani. Atunci nivelul de oxigen era aproximativ 10% din concentratia actuala din atmosfera. Inainte de acest moment existenta viatei era posibila doar in ocean. Prezenta ozonului a dat organisemlor ocazia sa evolueze si sa traiasca pe uscat. Ozonul a jucat un rol semnificativ in evolutia vietei pe pamant si datorita ozonului exista viata asa cum o stim azi.
Atmosfera azi
Aerul pe care il respiram este un amestec relativ stabil de cateva sute de gaze de diferite origini. Stratul gazos invaluie planeta si se misca odata cu ea. Masa ei este de aproape 5.15 x 10E15 tone atrase de pamant datorita atractiei gravitationale. Proportiile de gaze, excluzand vaporii de apa sunt aproape egale pana la aproximativ 80 de km deasupra pamantului.
Componentele principale ale atmosferei, dupa volum, sunt oxigenul (21%), azotul (78%) si argonul (0,93%). Exista de asemenea cantitati mici din alte gaze.
Temperatura si compozitia chimica a atmosferei se crede ca sunt controlate de aceste gaze reziduale. Exista dovezi suficiente care dovedesc ca modifcarea procentajului de aceste gaze se schimba datorita unor cauze naturale dar si artificiale.
Exemple de gaze artificiale includ CFC-11 si CFC-12. Dioxidul de carbon, de azot si metanul din atmosfera sunt cauzate de arderea combustibililor fosili proveniti din biomasa moarta si vie si degajata de procesele metabolice ale microorganismelor din sol si apa.
Structura atmosferica
Stratul gazos care invaluie pamantul este impartit in mai multe straturi sferice concentrice separate de zone de tranzitie inguste. Limita de sus la care gazele se disperseaza in spatiu se afla la o altitudine de aproximativ 1000 de km deasupra nivelului marii. Mai mult de 90% din totalul masei atmosferice este concentrata in primii 40 de km de la suprafata pamantului.
Straturile atmosferica se caracterizeaza prin diferente in compozitia chimica care da nastere ...