GRECIA
Nume si prenume : Zinca Andra
Clasa : a VI-a B
Bibliografie : “Enciclopedia Europei”
Autori : Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Negut, Caterina Radu
Editura : Meronia
Anul aparitiei : 2001
Capitala
Atena, oras situat in Atica, la poalele colinei Acropole (156 m) si la 5 km de mare; populatia de 3 096 775 loc.
Primele vestigii ale unei asezari umane pe Acropole dateaza din mileniul 3-2 i.Hr. Polis hegemon al Aticii (sec 8-7 i.Hr.), Atena devine, in sec. 5 i.Hr., dupa respingerea invaziei persane si dupa intemeierea Ligii delio-atice, cel mai stralucit centru economic, politic, dar mai ales cultural, al intregii lumi grecesti. In ciuda infrangerilor in razboiul peloponesiac (404 i.Hr.) si a cuceririi macedonene (388 i. Hr.), Atena ramane metropola spirituala a Greciei, pozitie pastrata si sub dominatia romana. In timpul stapanirii bizantine si indeosebi a celei turcesti, Atena ajunge la nivelul unei umile asezari rurale cu 2-3000 loc. La 18.09.1834 devine capitala Greciei independente.
Astazi, agomeratia urbana a Atenei concentreaza 1/3 din pop. tarii si circa 60% din productia industriala a Greciei (metalurgie feroasa si neferoasa, constructii navale, petrochimie, ciment, textile, confectii). Mare centru financiar-bancar, comercial, cel mai insemnat nod de comunicatii (feroviare, rutiere, aeriene) al tarii. Activ centru cultural stiintific: Academia din Atena, zeci de societati stiintifice, universitate politehnica, institute de cercetare, numeroase muzee (muzeul National de Arheologie, Muzeul Bizantin, Muzeul Benaki), mari biblioteci (Biblioteca Nationala), teatre, observator astronomic. Monumente: complexul antic de pe colina Acropole, biserici bizantine, monumentul eroului necunoscut, cladirea Parlamentului, manastirea Daphni, locul de desfasurare a primelor Jocuri Olimpice moderne (1896).
Turismul
Cei mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din Italia, Franta si Olanda; venituri din turism: 5,18 md.$. Principalele zone sau obiectice: Atena si imprejurimile ( Cap Sunion cu templul lui Poseidon, ins. Egina, Elefsis, Marathon, Salamina), Peloponesul, Olympia, Corint, Mistra, Vasse (templul lui Apollo), ins. Rhodos (vestigii elenistice, venetiene), ins. Creta (urme ale civ. minoice – Cnossos, urme romane, arabe, venetiene), Salonic (bisericile sf. Sofia si Sf. Dumitru, Turnul Alb, Arcul de Triumf al imparatului Galerius), ins. Ionice (Ithaka, Kerkyra, Kythera etc.). O buna retea rutiera, numeroase porturi si legaturi prin ferry-car cu Italia si ins. Din arhipeleag favorizeaza accesul milioanelor de turisti, al caror nr. A sporit de 10 ori in ultimul patrar de secol, incasarile marindu-se in acelasi interval de 30 ori.
Natura
Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 insule din Marea Egee, Marea Mediterana si Marea Ionica. Grecia continentala are un tarm sinuos cu golfuri si peninsule; cu exceptia partii de V a Macedoniei, nici un punct al tarii nu se afla la mai mult de 60 km de tarm; in apropierea tarmului sunt numeroase insule separate de continent prin canale. Relieful este predominant muntos (4/5 din teritoriu). Astfel, in partea continentala se afla muntii Rodopi (in N, la granita cu Bulgaria), masivul Olimp (2917 m), muntii Pindului (2637 m) si muntii Peloponesului (2407 m). Insulele au si ele un relief accidentat (800-1000 m alt.), in insula Creta trecand de 2400 m. Campiile ocupa suprafete mai mari doar in N tarii (Campia Thessaliei, Campia Macedoniei). Seismele sunt frecvente, iar activitatea vulcanica se face simtita in ins. Thira/ Santorin.
Clima este mediteraneana, cu veri toride (iulie – 27 C la Atena), temperate de brize pe litoral si de altitudine in restul tarii. Iernile sunt blande si umede, ploioase in S si aspre, cu zapezi, in muntii dinN. Precipitatiile, in general reduse (Atena, circa 400 mm/an), sunt mai bogate in NV.
Raurile au debite variabile, foarte scazute in timpul verii, mai importante fiind Vardarul/Axios, Aliakmon, Struma/Strymon, Nestos/Mesta, Maritsa/ Evros.
Alaturi de formatiuni tipic mediteraneene, se intalnesc paduri (20% din teritoriul tarii) de stejar, fag, conifere si pajisti de munte. Fauna este asemanatoare celei din Europa Centrala ( lupi, ursi, jderi); in rest, sunt dominante elemente mediteraneene (sacali, porci spinosi, capre salbatice). Numeroase pasari din N si centrul Europei poposesc in anotimpul rece pe teritoriul Greciei.
Istoria
Stralucita civilizatie minoica, care infloreste in Creta in mileniile 3-2 i.Hr., poate fi considerat prima manifestate a civilizatiilor europene. Venite la inceputul mileniului 2 i.Hr. din N Peninsulei Balcanice, triburile indo-europene,...