Copilaria lui Mihai Eminescu

Al saptelea copil al lui Gheorghe Eminovici si al Ralucai, s-a nascut la 15 ianuarie 1850, în Botosani. Tatal, dintr-o familie de tarani români din Bucovina, învata carte si intra în slujba boiereasca, primind titluri marunte de sulger si caminar. Mama este fiica stolnicului Vasile Iurascu din Jodesri. Copilareste, în primii ani, la Botosani, din 1856 la Ipotesti, unde familia îsi cumparase o mica mosie.

Studiile

Studiile le începe probabil în casa. În 1858 e înscris în clasa a III-a la National-Hauptshule, scoala primara greco-orientala din Cernauti. În 1860, absolvind clasa a IV-a este elev la ”K.K. Orber-Gimnasium” din acelasi oras, dar în 1862 paraseste scoala si se întoarce la Ipotesti.
Debutul literar cu poezia ocazionala „La mormântul lui Aron Pumnul” într-o brosura votiva din ianuarie 1866 a “învataceilor gimnazisti”. În acelasi an debuteaza în „Familia” (25 februarie/9 martie) cu poezia „de-as avea…”, salutata de Iosif Vulcan, care îi schimba numele în Eminescu. Urmeaza „O calatorie în zori” si o traducere, apoi „Din strainatate”, „La Bucovina”, „Speranta” si „Misterele noptii”. Colaboreaza în continuare la „Familia”.
Între timp, însoteste ca sufleor si copist trupa lui M. Pascaly în turnee în Transilvania si Moldova, fiind si sufleur în trupa lui Iorgu Caragiale sau la Teatrul National din Bucuresti.
Tatal sau îl va trimite însa la universitatea din Viena, cu toate ca îi lipseau atestatele gimnaziale. Între 1869-1872 audiaza cursuri de filozofie, drept, economie politica, limbi romanice, medicina, citeste enorm, mai ales filozofie si stiinte. Desi îsi consacra cea mai mare parte lecturilor si creatiei poetice, participa entuziast la viata studentimii române grupata în societatea „România Juna”, leaga prietenii, publica articole în „Albina” si „Federatiunea” din „Pesta” ori în „Familia”.

Începutul carierei de poet

Încercând o apropiere de cercul junimist, trimite la Iasi poezia „Vene