Referat - Formarea Limbii Romane Si A Poporului Roman

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1860
Etichete
formarea, limbii, romane, poporului, roman
Descarcari
555
Nota
9.5 / 10 - 2 voturi

FORMAREA LIMBII ROMÂNE SI A POPORULUI ROMÂN
Poporul român plamadit din romanizarea triburilor trace, s-a format în primele veacuri ale erei crestine, pe ambele maluri ale Dunarii, între Balcani si Carpatii Nordici, între Tisa si Nistru, în strânsa legatura teritoriala cu lumea romana din Apus.
Procesul de romanizare, s-a început cu mult înainte de cucerirea Daciei de catre romani. Începand cu anul 15 dupa Hristos când a fost organizata provinciei Moesia Inferior (Dobrogea si o parte din Ungaria de azi) si Moesia Superior (aprox. Iugoslavia de azi)geto-dacii vin în direct cu lumea romana.
Atunci când Traian a supus Dacia (106), scrie istoricul Vasile Pârvan, “tot malul drept al Dunarii era plin de orase si cetati romane”.
Deci procesul de romanizare a fost accelerat de cele doua Moesii, provincii care au fost cucerite cu aproape doua secole înaintea Daciei, fapt ce a determinat ca procesul de transformare a populatiei romanizate în populatie româneasca propriu-zisa sa continue într-un ritm alert.
Un rol important în procesul de romanizare la avut orasele formate si conolidate de romani cuceritori în cele aproape doua secole de dominatie politica îndeosebi în Transilvania, Banat si Oltenia: Porolissum (Salaj), Potaisa (Turda), Apulum (Alba Iulia), Cedonia (Sibiu), Turris (Turnu-Magurele), etc.
Limba româna provine din latina populara vorbita, NU din cea scrisa. Latina populara vorbita a fost numita si latina vulgara, pentru ca în latineste “vulgaris” = popular. Acest aspect al latinei sta la baza celorlalte limbi înrudite cu româna care formeaza împreuna “familia limbii romanice”. Fondatorul filologiei romane Friederich Diez sustine ca din fuziunea a doua limbi se naste a treia, în care se impune cea mai evoluata. Apoi explicatia este continuata prin împletirea dintre elementul substrat (cel autohton cu element strat) (neolatin) din care au rezultat limbile romanice: limba daca (elementul substrat) s-a contopit cu limba latina populara din care a rezultat limba româna.
Limba etruscilor, oscilor, umbrilor (element substrat) s-a contopit cu limba latina si a rezultat limba italiana; limba iberilor (element substrat) + limba latina a rezultat limba spaniola si portugheza; etc. În felul acesta s-a format familia limbii romanice: dalmaca (disparuta azi, s-a vorbit pe coasta de rasarit a Adriaticii pâna în secolul XIX); italiana (Italia); retroromana (vorbita în sudul Elvetiei); sarda (Sardinia); occitana (sudul Frantei); franceza (Franta, Belgia, o parte din Elvetia, o parte din Canada); spaniola (Spania, fara teritoriul Catalaniei, în America de Sud, fara Brazilia, în America Centrala, Mexic, Sudul S.U.A); catalana (Pirinei, Barcelona, Valencia); portugheza (Portugalia, Brazilia); româna.
Poporul român este urmasul geto-dacilor. Datorita împrejurarilor istorice, geto-dacii au fost nevoiti sa se amestece, începând cu anul 106, cu colonistii romani, adusi în Dacia dupa al doilea razboi ci Imperiul Roman, din diferite zone ale Europei, Africii si chiar Asiei. Vorbitor de limba latina populara, limba pe care au impus-o popoarelor cucerite si mult superioara limbilor autohtone.
Dacia fiind transformata în provincie a imperiului a fost ocupata de armata, apoi de meseriasi, negustori, etc. din diverse parti ale Imperiului Roman. Civilizatia si cultura acestora, face ca Dacia sa prospere, fiind si o tara bogata. Pentru romani ea era într-o vreme “Dacia cea fericita” – “Dacia Felix” – cum s-a spus în latineste. Încetul cu încetul populatia autohtona s-a desprins cu institutile, cu civilizatia si cultura romana, apoi pe masura ce trecea timpul au învatat latineste – proces ce se numeste romanizare.
Toate neamurile care s-au deprins sa vorbeasca latina populara au facut-o treptat. Mai întâi învatau latineste numai cei care aveau mai mare nevoie sa se înteleaga cu administratia romana, cu ofiterii sau soldatii romani, cu negustorii, etc., apoi, pe masura ce munceau alaturi de romani, învatau latineste din ce în ce mai multi. Un timp s-au folosit geto-daca si latina, deci populatia amestecata a început sa aiba în limbajul ei cuvinte din cele doua limbi. De pilda ambele neamuri de populatie amestecata rosteau numele unor ape în denumirea veche a limbii geto-dace: Arges, Buzau, Cerna, Cris, Dunare, Jiu, Mures, Olt, Prut, Siret, Timis, etc., sau : brad, barza, brusture, catun, mazare, mânz, vatra, viezure, etc.
Dupa anul 271, armata si administratia romana au parasit Dacia, datorita migratiei popoarelor. Ei au lasat populatia daco-romana fara aparare în fata gotilor, vizigotilor, huniilor, gepizilor. Aceste neamuri erau normale (calatoresc). Ele se luptau adesea unele cu altele, împingându-se spre Roma sau Constantinopol. Populatia daco-romana, nemaiavând armata permanenta nu putea sa-I alunge. Ea trebuia sa gaseasca o cale de a supravietui ca dacoromani. Au trebuit sa se retraga în locuri ferite, depr. Muntilor Carpati, unde invadatori...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org