Referat - Functii reale

Categorie
Referate Matematica
Data adaugarii
acum 11 ani
Afisari
3387
Etichete
functii, reale
Descarcari
367
Nota
9 / 10 - 1 vot

Functiile reale. Notiuni introductive
Fie E si F doua multimi. Spunem ca s-a definit o functie pe E cu valori în F daca fiecarui element x(E i s-a pus în corespondenta un element y(F si numai unul. Se numeste functie ansamblul format din multimile E si F si din corespondenta de la elementele lui E la elementele lui F. Multimea E se numeste domeniul de definitie al functiei, iar multimea F se numeste multimea în care functia ia valori (codomeniul).
O functie se poate nota astfel: f:E?F. Un element generic x din domeniul de definitie E se numeste argument sau variabila a functiei f. Elementul din F care corespunde unui element x(E prin functia f se noteaza f(x) si se numeste imaginea lui x prin f sau valoarea functiei f în x.
Trasarea graficului unei functii
Pentru a putea trasa graficul unei functii, se procedeaza în felul urmator:
Se determina domeniul maxim de definitie:
în cazul expresiilor rationale, numitorul fractiei trebuie sa fie diferit de zero;
cantitatea de sub un radical cu indice par trebuie sa fie cel putin zero;
baza unei functii exponentiale trebuie sa fie strict pozitiva;
functiile arcsinus si arccosinus trebuie sa fie definite pe [-1,1];
numarul caruia i se aplica logaritmul trebuie sa fie strict pozitiv, iar baza logaritmului trebuie sa fie strict pozitiva si diferita de 1.
Se expliciteaza functiile: modul, maxim, minim, signatura, partea întreaga si partea zecimala (daca functia le contine).
Se determina paritatea sau imparitatea functiei: daca functia este para, f(x)=f(-x), atunci graficul functiei este simetric fata de axa ordonatelor, daca functia este impara, f(x)=-f(x), atunci graficul functiei este simetric fata de originea axelor; deci este suficient ca trasarea graficului sa fie efectuata pe semiaxa Ox pozitiva, apoi sa se simetrizeze. Graficul unei funtii f este simetric fata de dreapta x=a daca f(x)=f(2a-x) I este simetric fata de punctul (a,0) daca f(x)=-f(2a-x).
Se determina perioada T a functiei trigonometrice si se traseaza fraficului pe intervalul [0,T] intersectat cu domeniul de definitie, apoi extensia sistemului (a detaliului de grafic) pe toata axa absciselor.
Se determina intersectia cu axele de coordonate:
y=0 ( f(x)=0, iar daca solutiile ecuatiei f(x)=0 exista, atunci acestea reprezinta abscisele punctelor în care graficul intersecteaza axa Ox;
x=0 ( y=f(0) ( punctul în care graficul intersecteaza axa ordonatelor.
Daca domeniul de definitie este nemajorat, atunci se cerceteaza limita functiei când x ? (, iar daca domeniul de definitie este neminorat, atunci se cerceteaza limita functiei când x ? -(.
Se determina asimptotele:
verticale. Asimptotele verticale se definesc pentru functii nemarginite, chiar daca sunt definite pe multimi marginite. Ele trebuie cautate în punctele de discontinuitate ale functiei, adica în punctele în care functia f nu este definita.
Observatie: daca dreapta x=x0 este asimptota verticala la graficul functiei f, atunci distanta dintre grafic si asimptota, masurata pe orizontala, descreste necontenit când punctul de pe grafic se departeaza necontenit;
oblice. Se cauta pentru functii definite pe multimi nemarginite, chiar daca functiile sunt marginite.
Spunem ca dreapta y=mx+n este asimptota oblica la ramura spre +( a graficului, daca:
Daca multimea E, pe care este definita functia, este nemarginita la dreapta, atunci +( este un punct de acumulare al multimii E.
Daca multimea E, pe care este definita functia, este nemarginita la stânga, atunci -( este un punct de acumulare al multimii E.
Spunem ca dreapta y=m1x+n1 este asimptota oblica la ramura spre -( a graficului, daca:
Daca dreapta y=mx+n este asimptota la ((, atunci coeficientul unghiular m si ordonata la origine n, verifica egalitatile:
Observatii:
daca exista m si este finit, dar n nu exista sau e infinit, graficul functiei nu are asimptota oblica la ((;
daca nu exista m sau e infinit, graficul functiei nu are asimptota oblica la ((.
orizontale. Daca exista si este finita, atunci dreapta y=a este asimptota la ((, paralela cu axa Ox.
Observatii:
Daca graficul are asimptota orizontala, atunci el nu mai poate avea si asimptota la (( si reciproc;
În cazul functiilor periodice, un grafic poate avea o infinitate de asimptote verticale;
Pot sa existe asimptote orizontale spre (( si oblice spre ((;
În cazul functiilor circulare inverse, graficul poate avea o infinitate de asimptote orizontale;
Daca dreapta y=a este asimptota orizontala la graficul functiei f, atunci distanta dintre grafic si asimptota, masurata pe verticala, descreste necontenit când punctul de pe grafic se departeaza.
parabolice. Se cauta pentru functii definite pe multimi nemarginite, chiar daca functiile sunt m...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2020 - Referatele.org