Referat - Nichita Stanescu

Categorie
Referate Romana
Data adaugarii
acum 7 ani
Afisari
1563
Etichete
nichita, stanescu
Descarcari
340
Nota
9 / 10 - 1 vot

CONCEPTE MATEMATICE SI FILOZOFICE
ÎN POEZIA LUI NICHITA STANESCU
Se spune ca poetii sunt tentati sa ne arate ca ei vad ce nu vad altii. Nichita Stanescu, marele magician al cuvintelor si necuvintelor, un generos incurabil, nu putea sa nu fie tentat sa ne arate lucruri vazute numai de el.
Pornind de la faptul ca matematica este o sursa binecunoscuta de generare si expunere a cunostintelor, am fost tentat sa aflu câta matematica a cunoscut si a folosit Nichita în creatia sa artistica. Mai precis, cât si cum a folosit poetul în poezia sa conceptele matematice si filozofice ale vremii.
Fiind întrebat de George Arion într-un interviu cum se apara de acuzatia ca face filozofie în poezia sa, Nichita a raspuns aproape revoltat: "E un fals împotriva caruia protestez cu toata hotarârea. Poezia este o taina si o lucrare de sine statatoare. Matematicienii si filozofii au tainele lor. E ridicol sa transformi un sistem în altul. Din necesitatea versului si nu din concept apar în poezia mea simboluri filozofice. Poetul nu urmareste sa afle adevarul, ci sentimentul de adevar. Când vreau sa citesc adevaruri, îi citesc pe Marx, Hegel sau Lao Tzî. Când vreau sa citesc politica - iau documente politice. Când citesc poezie vreau sa citesc poezie, nu precepte. Amestecul prea mare de gânduri duce la improprietatea gândirii."
Nichita a avut cu siguranta unele preocupari matematice. Acest lucru este cu prisosinta dovedit în volumul intitulat "Laus Ptolemaei" publicat în anul 1968. Ptolemeu a fost un renumit astronom, matematician si geograf grec, care si-a elaborat lucrarile la Alexandria prin secolul al doilea al erei noastre. Cea mai importanta lucrare a sa este Matimatiki syntaxis, binecunoscuta prin titlul sau arab Almagest. Ea contine principalele cunostinte de astronomie si geometrie ale vremii, împreuna cu o conceptie originala a sistemului geocentric. Ptolemeu a lasat lumii si alte lucrari importante, precum si câteva descoperiri si inventii în domeniul mecanicii, opticii si geografiei.
La Ptolemeu poetul a putut gasi o conceptie geometrica interesanta asupra marelui Cosmos, dar si definirea unor relatii frumoase dintre ratiune si bun simt. El îsi va aminti mai târziu de toate acestea, declarând ca ratiunea este cea care "pregateste urmatorul bun simt". În volumul amintit, poetul manifesta o înclinare spre adevarurile izvorâte din experienta, manifestând un oarecare dispret pentru cunoasterea teoretica bazata pe rationament. Asa cum observa si Stefan Augustin Doinas, el "cultiva aici logica dinamica a contradictiei pentru a evada din capcana identitatii", nefiind interesat de adevaruri ontologice directe, ci doar de ceea ce poate deveni omul în trecerea sa prin universul vietii. În acelasi timp foloseste în exces oximoronul (vezi celebrul vers "Foaie verde de albastru..."), ceea ce-l conduce, remarca Stefan Augustin Doinas, la o maniera admirabila de deconstructie a realului.
Recunoasterea operei lui Ptolemeu este pentru poet un act de credinta. Lumea creata de savant este ideala si exercita asupra poetului o atractie magica. De aceea el apeleaza chiar la un celebru vers eminescian pentru a sugera si întari aceasta recunoastere: "...Nu pot sa cred ca a murit, / mirosul lui de om viu / staruie în aerul meu. / Gesturile lui îmi flutura înca / aerul / si glasul i-l aud în timpane / ca si cum adevarul ar putea / sa aiba trup omenesc; / ... / Niciodata n-am sa învat ca el a murit." (Despre moartea lui Ptolemeu).
Ce pregatire matematica avea Nichita? Chiar el declara lui Boris Buzila într-un interviu ca a debutat "...în revista de fizica si matematica cu rezolvari de probleme si semnându-le Stanescu Hristea, elev". Însa nu uita sa precizeze ca: "M-au interesat Dialogurile lui Platon, dar trebuie sa marturisesc ca asez mai presus de ele postulatele lui Euclid pe care le-am parcurs tot atunci, adica în anii formarii mele intelectuale..."
Se pare ca, într-adevar, cartea lui Euclid l-a marcat cel mai puternic pe Nichita, înca de la vârsta când nu stia ca va scrie poezie. Savantul a lasat lumii o opera monumentala prin cartea sa, carte de capatâi a multor minti luminate de-a lungul a peste doua milenii. Într-un interviu acordat lui Nicolae Prelipceanu si aparut în Tribuna la 31 martie 1983, adica exact în ziua în care poetul împlinea vârsta de 50 de ani, Nichita declara: "Una din cartile care m-au marcat a fost Postulatele lui Euclid, pe care eu le-am citit într-o editie foarte veche, texte traduse din greaca, daca bine-mi aduc aminte, pe care eu le luasem drept texte de geometrie, habar n-aveam ca ele aveau sa exercite o influenta poetica fantastica asupra mea, ulterior."
Ce a gasit frumos în geometrie Nichita? Heron din Alexandria spunea: "Geometria si-a format obiectul prin abstractie din cauza ca, dintre corpurile fizice care sunt tridimensionale si au materie, geometria a separat materia din ele si a creat corpurile geometrice, adica volumul si prin abstractie a a...


Copyright © Toate drepturile rezervare. 2008 - 2021 - Referatele.org